LA MULTI ANI ROMÂNIA!

luni, 11 decembrie 2017

MULTUMIRI
Biroul Operativ Central al SCMD aduce multumiri tuturor membrilor CNR pentru modul in care s-au pregatit, prezentat si au contribuit la desfasurarea eficienta a lucrarilor CNR 2017.
Uram totodata insanatosire grabnica membrilor CNR, care fiind internati in spitale cu diferite afectiuni, au trimis cu mandat delegati.
In mod deosebit, toti participantii au fost impresionati de membrii CNR de dincolo de Prut, care au facut 24 de ore pe drum pentru a fi prezenti si ne-au anuntat infiintarea celei de a patra filiale basarabene a SCMD, Filiala 1 Tighina.
Ne cerem totodata scuze presedintilor filialelor 1 Oradea, 1 Satu Mare si 1 Campina deoarece, datorita neactualizarii adreselor de e-mail, materialele trimise de SCMD si invitatiile de participare, inclusiv situatiile statutare ca numar de membri ale acestor filiale, nu au ajuns la timp.
Anuntam ca procesul de re-repartizare a noilor membri si infiintare sau nu de filiale 2, va continua, prima localitate vizata va fi Slatina. Modificarile convenite in ceea ce priveste vicepresedintii interimari vor fi comunicate, dupa clarificarea situatiei filialelor din zona de nord-vest.
In ceea ce priveste rapoartele si rezolutia CNR 2017, vor fi trimise presedintilor de filiale in cursul zilei de marti 12.12.2017, putand fi consultate de toti membrii SCMD la sediile filialelor.
Honor et patria! Vae victis!
p. Biroul Operariv Central
Presedintele SCMD

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

miercuri, 29 noiembrie 2017

Plangere prealabila a SCMD impotriva Guvernului Romaniei

Nr. 1086/29.11.2017
Către,

                                MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE
-          cu sediul in Bucuresti, str. Dem Dobrescu nr.2-4, sector 1, cod postal 010026 -

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor de sindicat, in temeiul Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata si completata ulterior, formulam prezenta

PLANGERE ADMINISTRATIVA PREALABILA

avand in vedere urmatoarele motive:

In temeiul art.29 pct.1 lit.b si art.108 din Legea nr.223/2015, sporul aferent de 3%, 6% sau 9% pentru contributia la Fondul pentru pensia suplimentara, instituita in 1967, trebuia sa se constituie intr-un adaos, adica practic o pensie privata "altceva decat pensia militara de stat" or, procentul pentru contributia la pensia suplimentara a fost inclus in baza de calcul, limitata la 85% din cuantumul pensiei, prin OUG 57/2015.

In practica asigurarilor sociale si a modului de calcul al pensiilor militare de stat, a pensiilor de serviciu sau oricare ar fi fost termenul utilizat de-a lungul ultimilor 50 ani pentru pensiile militarilor, componenta contributiei pensiei suplimentare, ca si componenta prevazuta de art.11 din Legea nr.80/1995, au fost prevazute ca un beneficiu suplimentar la pensie, cuantificat prin punctaj suplimentar, cuantum suplimentar procentual, dupa caz.

In consecinta, pensia cadrelor militare in rezerva si retragere a fost diminuata prin limitarea cuantumului pensiei la 85% si includerea contributiei pensiei suplimentare in baza de calcul.

Consideram ca, in mod corect, la cuantumul pensiei trebuiau adaugate, dupa stabilirea pragului maxim, atat contributia la pensia suplimentara cat si sporul prevazut de art.11 din Legea nr.80/1995.

In mod nejustificat, numai sporul prevazut de art.11 din Legea nr.80/1995 a fost adaugat la cuantumului pensiei, nu si procentul aferent contributiei la pensia suplimentara, ceea ce reprezinta pentru noi o paguba certa, respectiv un prejudiciu material asa cum este definit de dispozitiile art.2 (1) lit.s) din Legea nr.554/2004.

Consideram ca ne aflam in situatia prevazuta de dispozitiile art.2(1) lit.n) din Legea nr.554/2004 care defineste dreptul vatamat ca un drept fundamental prevazut de lege, careia i se aduce atingere printr-un act administrativ.

Adoptarea Legii nr.223/2015, cu modificarile existente nu poate constitui un temei care sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea pensionarilor – contributia la pensia suplimentara , devenit cert si lichid odata cu incetarea raporturilor de serviciu.

Apreciem ca prezentei cauze ii devin aplicabile dispozitiile art.60 din Coventie, potrivit caruia „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”.

A nega dreptul si calculul contributiei la pensia suplimentara pensionarilor militari, a-l recunoaste numai pensionarilor civili, conduce la o incalcare flagranta a egalitatii in drepturi, garantata de art.16 alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor, fara privilegii sau discriminari, nimeni nefiind mai presus de lege.

Faptul ca militarii in rezerva trebuie sa beneficieze exact de aceleasi drepturi de asigurari sociale, inclusiv indemnizatii necontributive, in aceleasi conditii ca si civilii este confirmat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.90/2005.

Invocam prin prezenta si OUG 82/2017 care dispune abrogarea art.31 alin.2 din Legea nr.223/2015, respectiv art.VI incepand cu 1 ianuarie 2018 cota de contributie individuala la bugetul de stat este egala cu cota de contributie de asigurari sociale prevazuta de art.138 lit. a din legea nr.227/2015. In fapt, OUG  nr.82/2017 schimba natura juridica a contributiei militarilor si politistilor la pensia privata (suplimentara)transformand-o, fara acordul acestora, in contributie individuala la bugetul de stat. Pe cale de consecinta, militarii si politistii vor plati de azi inainte, de 2 ori aceeasi contributie, odata la asigurari sociale si, a 2-a oara ca o donatie facuta guvernelor, fara ca cele 2 contributii sa se regaseasca in cuantumul pensiilor militare de stat. Drept urmare, inaintam prezenta plangere prealabila, prin Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Ministerul Apararii Nationale, impotriva numitilor semnatari:

1.      Lia Olguta Vasilescu, ministrul Muncii si Justitiei Sociale

2.      Mihai Fifor, ministrul Apararii Nationale

3.      Carmen Daniela Dan, ministrul Afacerilor Interne

4.      Ionut Misa, ministrul Finantelor Publice

5.      Mihai Tudose, premier si initiator
In drept, ne intemeiem prezenta pe dispozitiile art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata prin Legea nr.76/2012, coroborate cu dispozitiile art.1 din Intaiul Protocol Aditional la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale ale Omului, in care Romania este parte, intrucat consideram ca toate cadrele militare in rezerva si in retragere au fost vatamate in drepturile patrimoniale cuvenite si garantate, ca urmare a modului de calcul al noilor Decizii de recalculare in temeiul Legii nr.223/2015, bazate pe prevederile OUG nr. 57/2015, OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 82/2017.
 
Presedintele S.C.M.D.                                                    
                  Col.(r) dr. Mircea DOGARU

joi, 23 noiembrie 2017

Noile magarii ale ministrului Muncii



Noile magarii ale ministrului Muncii
la adresa Legii Pensiilor Militare de Stat
-         In atentia tuturor membrilor SCMD, a tuturor rezervistilor –

Stimati camarazi,

Luni, 20.11.2017, cand ministrul Apararii convoca, in scop de manipulare, liderii ONG-urilor militare, sub lozinca „Aveti dreptate, dar nu sunt bani!”, noi am luat legatura cu presedintele Comisiei pentru Munca si Protectie Sociala a Camerei Deputatilor care ne-a reconfirmat ca PLx310/2017 (legiferarea OUG59/2017) nu este prevazuta pe ordinea de zi a sedintei Comisiei din 21.11.2017 (marti), ci va fi dezbatuta in sedinta din martea viitoare (26.11.2017).  
Pe data de 21.11.2017, insa, ministrul Muncii s-a prezentat, prin surprindere, la Comisie, spre sfarsitul sedintei, impunand, in 5 minute, vot pozitiv (dat de reprezentantii PSD si ALDE) pe doua OUG-uri: OUG 82 / 2017 si .......    OUG59/2017. Deoarece ambele ating si problema pensiilor militare vom cere si va rugam sa cereti si dvs. liderilor de grupuri parlamentare, dar si deputatilor din teritoriu care va reprezinta, sa solicite, la dezbaterea OUG-urilor in Plenul Camerei Deputatilor, respigerea votului si retrimiterea celor doua OUG-uri, pentru aspecte de neconstitutionalitate, la Comisiile de specialitate. Demersul este extrem de urgent, deoarece „pe repede inainte”, ordonantele vor putea fi strecurate la vot luni, 27.11.2017 sau marti, 28.11.2017. Inainte de a vota „in orb”, ca de obicei, deputatii trebuie sa stie despre ce este vorba.
Referitor la OUG 82/08.11.2017,  pe care nu o cunoasteti, va comunicam ca inca un drept castigat ne-a fost anulat ilegal. Prin Art.VI, se modifica Art.31, al.1 si al.2 din Legea 223/2015. Pe scurt, pensia privata a militarilor, instituita in 1967,  prin contributie la Bugetul de Stat - fond pensii militare, furata in perioada 2001-2015,  reobtinuta de noi, dupa 01.01.2016, ilegal trecuta in ceea ce ne priveste in baza de calcul a Pensiei Militare de Stat, isi schimba, din nou, statutul juridic, contributia actualilor militari activi la fondul privat de pensii (pensia suplimentara) redevenind „contributie individuala la bugetul de stat” in cota echivalenta cu partea de contributie la asigurari sociale. Deci, pensia privata a militarilor (suplimentara) este, din nou si prin lege furata si transformata in contributie benevola a activilor pentru sustinerea guvernelor.
Stimati camarazi,

 Va prezentam alaturat numele si adresele electronice ale liderilor grupurilor parlamentare, carora le vom adresa solicitarile noastre de retrimitere a acestor ordonante la Comisii si modelele de solicitare:
Adresele electronice ale liderilor grupurilor parlamentare
Nume si prenume
Adresa electronica
Liderul Grupului
Ioan MUNTEANU
ioan.munteanu@cdep.ro
PSD
Raluca TURCAN
raluca.turcan@cdep.ro
PNL
Cristian- Gabriel Seidler
cristian.seidler@cdep.ro
USR
Attila KORODI
attila.korodi@cdep.ro
UDMR
Varujan VOSGANIAN
varujan.vosganian@cdep.ro
ALDE
Eugen TOMAC
eugen.tomac@cdep.ro
PMP
Varujan PAMBUCCIAN
varujan@cdep.ro
MINORITATI
Victor Viorel PONTA
v.ponta@cdep.ro
Neafiliati

Stimati camarazi,

Modelul 1 pt. OUG82/08.11.2017 este urmatorul:

Catre Camera Deputatilor,
Grupul Parlamentar PSD,
Domnului deputat Ioan MUNTEANU,
Liderul Grupului Parlamentar PSD din Camera Deputatilor

Domnule deputat,
Va solicitam eliminarea Art.VI din OUG82/08.11.2017, sau retrimiterea textului acesteia la Comisiile de resort, pentru aspecte de neconstitutionalitate, deoarece:
-         OUG 82/08.11.2017, continand, prin Art.VI, prevederi privind modificarea Art.31, al.1 si al.2 din Legea organica a Pensiilor Militare de Stat, incalca insasi prevederile Legii 223/2015 deoarece, de la data de 01.01.2016, initiator in ceea ce priverste modificarile legislative este, pentru Sistemul de Aparare Ordine Publica si Siguranta Nationala, numai ministrul Apararii, nu ministrul Muncii. Or, pentru ministrul Apararii nu semneaza ca initiator ci doar contrasemneaza un secretar de stat (Nicolae NASTA);
-         Pensia privata (suplimentara) a militarilor a fost stabilita in 1967 ca pensie privata „altceva decat pensia militara de stat”, urmand sa se adauge acesteia, deoarece era vorba de o retinere din NET a 5%, drept contributie suplimentara la bugetul de pensii militare. Prin Art.VI a prezentului OUG, contributia din NET se pastreaza, dar nu mai este pentru fondul de pensii, ci, prin schimbarea statutului juridic, devine „contributie individuala la bugetul de stat”. Or, nu ma poate obliga nimeni, ca cetatean, salariat de stat, sa dau din bugetul familiei, ca pomana, Guvernului, o cota parte variabila;
-         Prin instituirea, inca din 1967, dreptul la pensie suplimentara (privata) este un drept patrimonial dobandit,  separat de dreptul patrimonial dobandit ca pensie militara de stat.

Cu speranta ca veti pune capat ilegalitatilor comise de catre ministrul Muncii, care aspira, probabil, la fotoliul de presedinte al PSD, in speta acestui furt calificat care vizeaza pensiile militare private,
Am onoarea sa va salut,
Presedintele SCMD
Col.(r)dr. Mircea DOGARU





MODELUL 2
Impotriva OUG 59/2017, care va fi trimis tuturor liderilor de grup parlamentar si va fi dat deputatilor din teritoriu:

Catre Camera Deputatilor,
Grupul Parlamentar PSD,
Domnului deputat Ioan MUNTEANU,
Liderul Grupului Parlamentar PSD din Camera Deputatilor

Domnule deputat,
Va adresam rugamintea de a respinge supunerea la vot in Plen a PLx310/2017 (OUG59/2017) si a propune si sustine retrimiterea proiectului legislativ la Comisiile de resort pentru urmatoarele aspecte de neconstitutionalitate:
-         Incalcarea prevederilor Tratatului de la Lisabona referitor la legitimarea a doua legi ocupationale privind pensiile, cu referire la magistrati si militari, prin excluderea magistratilor din text si introducerea militarilor in rezerva alaturi de alte categorii socio-profesionale de care ar trebui separati;
-         Incalcarea dispozitiilor Art. XIV din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care „interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile” (vezi Dosar CEDO/18.02.1991 Fredin contra Suedia nr.1, seria A, nr.192 si Dosar /23.11.1993 Van der Mussele contra Belgia, seria A, nr.70) in speta comparabilitatea dintre magistrati si militari;
-         Incalcarea Deciziei 20/02.02.2000 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care statueaza deplina egalitate de tratament intre militari si magistrati, atat in activitate cat si la pensie, legiferandu-se, practic, discriminarea militarilor fata de magistrati in ceea ce priveste pensiile de serviciu;
-         Incalcarea procedurala de catre ministrul Muncii, ca initiator, a prevederilor Legii 223/2015, conform carora acesta nu mai are nici o competenta asupra Sistemului Militar, asa cum o demonstreaza si adresa catre SCMD, trimisa de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, cu nr.2735/AMR/29.09.2017;
-         Incalcarea prevederilor Art.42 din Constitutie si a Codului Muncii, conform carora militarii nu depun „munca” ci, separat de toate categoriile socio-profesionale, „activitate” constand in pregatire pentru lupta, interventii si lupta;
-         Instituirea discriminarii militarilor in rezerva fata de toate categoriile socio-profesionale, nu numai fata de magistrati, rezervistii fiind singura categorie socio-profesionala la care pensiile se calculeaza dupa NET, nu dupa BRUT si singura categorie la care pensiile ingheata pana la moarte, nemaialiniindu-se nici cu cresterile salariale la activi (in lipsa punctului de pensie), nici cu rata inflatiei, prin introducerea precizarii „indicator definitiv”, referitor la inflatie;
-         Instituirea dublei impozitari prin calcularea din NET si reimpozitarea cuantumului care depaseste 2000 de lei;
-         Incalcarea urmatoarelor prevederi ale Constitutiei Romaniei: Art.1,Al.5; Art.2,Al.2; Ar.4, Al.1; Ar.11, Al.1-2; Art.16, Al.1-2; Art.30, Al.6-7; Art.31, Al.1-2,; Art.41, Al.2-3; Art.42, Al.1 si 2a; Art.44, Al.1-4, Ar.53. Al.1-2; Art.61, Al.1; Art.115, Al.1,2,4,6; Art.118, Al.1 coroborat cu Art.61, Al.1.
Va solicitam, asadar, sa interveniti pentru eliminarea oricaror prevederi referitoare la rezervisti din OUG 59/2017 si retrimiterea textului la Comisiile de resort.
Cu speranta ca veti respinge actele anticonstitutionale ale ministrului Muncii, care vizeaza, prin astfel de initiative negandite sub aspect juridic, probabil, presedintia PSD,
Am onoarea sa va salut,
Presedintele SCMD,
Col.(r)dr. Mircea DOGARU

         Stimati camarazi,

         SCMD va trimite cele doua modele tuturor liderilor de grup din tabel si tuturor deputatilor. Va rugam sa procedati la fel!

         Honor et Patria! Vae Victis!
Presedintele SCMD,

         Col.(r)dr. Mircea DOGARU

miercuri, 22 noiembrie 2017

FELICITARI ANCMRR




A INCEPUT DESTALINIZAREA ANCMRR
FELICITARI INITIATORILOR!

         Marti, 21.11.2017, a avut loc Conferinţa Naţională de alegeri  a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (ANCMRR). Intr-o atmosfera incendiara, participantii au subliniat neajunsurile si lipsa de actiune a vechii conduceri in apararea drepturilor rezervistilor, sistematic incalcate de clasa politica in ultimii 8 ani. Multumim celor care au tinut sa dea ca exemplu actiunile concrete ale SCMD.
         Vechea conducere obedienta, in frunte cu dl. Gl.(r), profesor universitar, doctor, grad 33 etc. Mihail ILIESCU a pierdut partida la o diferenta de 4 voturi.
         Il felicitam pe noul presedinte ales, dl.Gl.lt.(r) Neculai BAHNAREANU, pentru increderea acordata de catre camarazi, ii felicitam pe membrii noii conduceri a ANCMRR si speram intr-o colaborare fructuoasa pe viitor, in interesul tuturor rezervistilor, Sistemului de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala, cu atat mai mult cu cat multi dintre domniile lor au inteles multe referitor la stravechea si paguboasa obedienta fata de factorul politic decizional, participand in trecut la actiunile SCMD. Ii felicitam pe toti participantii lucizi la Adunare, in mod deosebit pe aceia care sunt si membri SCMD.
         Colaborarea sindicatelor militarilor si politistilor cu toate asociatiile rezervistilor din sistem s-a dovedit absolut necesara deoarece, o vointa externa implacabila pare a se manifesta, periodic, impotriva promotiilor de militari si politisti care au fost educati in spirit patriotic si au datele necesare intelegerii adevarului dincolo de lozinci. Ca sindicat al rezervistilor, SCMD grupeaza mii de membri din toate structurile Sistemului, nu numai din Armata, doar de la MAI si Servicii aderand la sindicat, in ultimii 2 ani, peste 3.500 de rezervisti. Pe aceasta linie a colaborarii ne exprimam speranta ca noua conducere a ANCMRR va respinge cantecele de sirena care, sub lozinca „unirii rezervistilor” vor sa implementeze „unirea sub papuc” adica reintoarcerea tuturor rezervistilor sub autoritatea ministrilor de resort. Atentionam, din nou, ca ministrii de resort sunt, astazi, nu militari sau politisti devotati cauzei camarazilor, ci oameni politici devotati altor cauze, prea putin nationale.
         Ne ingrijoreaza tentativa politicului de manipulare a rezervistilor la adunarea liderilor de ONG din ziua de 20.11.2017, cu o zi inainte de alegerile in cauza, cand, noul ministru i-a mangaiat pe frunte, le-a plans pe umar, le-a confirmat dreptul de a fi nemultumiti de realitate dar ..... „nu sunt bani!”. Fata de 0.96%din PIB, acordat Sistemului de Aparare pe timpul lui Basescu, cei 2% acordati astazi sunt o binecuvantare, in conditiile in care doar 0.4%  sunt utilizati pentru achizitionarea, obligatorie, de rachete, avioane si fregate piese de muzeu. Chiar nu ajung restul de 1.6% pentru alinierea salariala a militarilor si politistilor activi si a soldelor rezervistilor la standardele NATO, asa cum ne-am luat angajamentul la Tratatul de Aderare din 2004? Daca acesti bani s-ar folosi in interesul repunerii pe picioare a industriei de aparare (redusa de la 246.000 de specialisti, la 8.000) ca industrie exclusiv romaneasca, in masura sa ne fereasca de tradari si jocuri politice internationale, am fi de acord sa murim cu dreptatea de gat. Cata vreme nu suntem convinsi, insa, ca politicul urmareste interesele nationale, SCMD va continua lupta pentru drepturile militarilor activi si in rezerva, ale tuturor cetatenilor Romaniei si ale Romaniei ca stat, la existenta decenta, cu mijloacele permise de lege. Si invitam si noua conducere a ANCMRR sa persevereze pe acelasi drum! Pe aceasta linie am sugera ca ANCMRR sa renunte la prevederile privind acordarea inaltei distinctii de Presedinte de onoare ministrului Apararii in functie si la „patronajul” Presedintelui Romaniei, indiferent cine sunt persoanele in cauza, pentru ca sunt oameni politici, cu misiuni politice care pot contraveni, la un moment dat, intereselor nationale.
Asadar, felicitand noua conducere a ANCMRR, ne exprimam speranta ca aceasta va aduce organizatia pe fagasul firesc, pe care ar fi trebuit sa se situeze de la inceput!

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,
Col.(r).dr. Mircea DOGARU


miercuri, 15 noiembrie 2017

PLx 310/2017 (OUG 59/2017)



PLx 310/2017 (OUG 59/2017)
In dezbatere la Comisia pentru Munca si Protectie Sociala a Camerei Deputatilor
-         In atentia tuturor membrilor SCMD –

Marti, 14.11.2017, la Comisia de Munca a CD, a fost dezbatut PLx 310/2017 (al votarii ca lege a OUG59/2017). Au participat reprezentanti oficiali din partea Ministerului Muncii, MApN si MAI. Deasemenea, presedintii unor asociatii ale rezervistilor din MApN, MAI si SRI.
Din partea SCMD au participat presedintele, secretarul general - gl.flot.aer.(r) Balan IOSIF, vicepresedintele cu probleme de comunicare - col.(r) Valeriu PRICINA, dl.col.(r) Vasile MIHAI- jurist  si, ca asociat din partea CNSC, presedintele Sindicatului UNIPOL – comisar sef  Marius IDITA.
Pozitia SCMD si UNIPOL a fost urmatoarea:
-         Din cei 2.208.600 de pensionari reali, OUG 59/2017 a avut in vedere circa 205.000 ca avand „pensii speciale” care trebuie micsorate prin calcularea din net si inghetate. Si, datorita OUG 59/2017, 200.000 reprezinta soldele de rezervisti (pensiile rezervistilor). Au foste exclusi magistratii asupra carora ministrul Muncii avea competenta necesara. Or, OUG 59/2017 ignora urmatoarele:
-         Prin Tratatul de la Lisabona se recunoaste existenta a doua categorii socio-profesionale beneficiare de legi ocupationale, separate, in ceea ce priveste pensiile – magistratii si militarii.
-         Decizia nr. 20/02.02.2000 a CCR proclama imposibilitatea aplicarii unui tratament diferit militarilor fata de magistrati in ceea ce priveste pensiile.
-         Prin Adresa nr. 857/03.10.2017 a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale catre SCMD se recunoaste faptul ca pensiile de serviciu militare sunt stabilite, separat, prin statute profesionale, cu reguli deosebite fata de cele din sistemul public si ca, incepand cu data de 01.01.2016, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale nu mai are competenta in acest domeniu.
-         Fata de replica reprezentantilor Ministerului Muncii ca au fost mai multi coinitiatori, ne mentinem opinia ca, legal, nu ministrul Muncii are drept de initiativa la care sa adere si altii, ci ministrul Apararii.
-         In ceea ce priveste continutul ordonantei, ne pastram acuzele aduse in fata Secretariatului General NATO si a Presedintelui Romaniei, ca OUG 59/2017 a legiferat dubla impozitare si discriminarea militarilor fata de magistrati, fata de toti pensionarii civili, prin calcularea din net si inghetarea pensiilor dar si intre rezervisti functie de anul, luna sau ziua trecerii in rezerva.
-         La ideea ca ar fi nevoie de o noua lege a pensiilor militare de stat, sustinem in continuare ca Legea 223/2015, la care s-a lucrat timp de 3 ani de catre reprezentantii activilor si rezervistilor din MApN, MAI si Servicii, este foarte buna, dar trebuie curatata de mizeriile introduse prin Art.40 al OUG57/2015 si OUG 59/2017, ultima ducand, practic, la destructurarea ministerelor si serviciilor in cauza, ceea ce constituie un act de tradare fata de interesele nationale si fata de NATO.
Recomandabil ar fi ca domnii generali reprezentanti ai asociatiilor rezervistilor din sistem sa nu mai aduca in discutie, pe viitor, cuantumuri si suma restrictiilor si privatiunilor militarilor, pentru ca deputatii, parasind firul juridic, reactioneaza de fiecare data cu promptitudine, pe principiul lansat de Ion Iliescu in 1990 ca „si muncitorul si militarul au aceeasi burta”. Cu alte cuvinte, de ce militarii sa beneficieze de alte legi decat civilii? Este greu sa explici, in astfel de situatii, ca or avea aceeasi burta dar nu au nici acelasi cap, nici aceleasi „cojones” si nici nu-si pun fundul la bataie prin juramant de sange. Daca astfel de situatii se uvesc, SCMD recomanda formula: „Toate meseriile din viata civila se practica si in uniforma. Dar nu poti compara medicul civil cu medicul militar, inginerul ori tehnicianul civil cu omologii lor militari, profesorul civil cu profesorul militar, pilotul civil cu cel militar etc. Primii isi practica doar meseria lor in conditiile celor 8 ore prevazute, ceilalti practica aceeasi meserie dar si pe aceea de militar, 24 de ore din 24, fiind platiti doar ca militari si doar pentru 8 ore.” Concluzia presedintelui si a Comisiei a fost ca discutiile trebuie oprite si reluate peste circa 2 saptamani, dupa analizarea opiniilor exprimate si documentelor depuse de SCMD.

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,

Col.(r) dr. Mircea DOGARU

vineri, 10 noiembrie 2017

TERMINATORUL ROMANIEI



1989-2014 – un sfert de veac de corupţie şi jaf.
Clasa politică este terminatorul României moderne

Am trăit ca într-un vis un sfert de secol de speranţe neîmplinite. Când s-au dus anii?! Suntem mai săraci şi un pic mai bătrâni. Statul este bolnav, iar economia – câtă a mai rămas – este din nou în recesiune; firmele dau faliment cu miile, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton are o „reţetă secretă“, originală, dar pierzătoare, la fel ca demo­cra­ţia. România nu este, cum ne-am fi aşteptat, „tigrul economic“ al Europei Centrale şi de Est. Cine ne-a pus beţe în roate? Nu căutaţi răspunsuri pe Google. Cauza e aici, la noi, în perfidia cu care ne-au dirijat po­li­ti­cienii români. Niciodată în istorie clasa politică ro­mânească n-a fost mai ruptă de popor şi mai puţin iu­bitoare de ţară. Un fost ministru secretar de stat, ne­im­plicat politic, actualmente director la Institutul de Eco­nomie al Academiei Române, Constantin Ciutacu, are curajul să pună degetul pe multe dintre rănile care ne dor de 25 de ani.
 *  *  *

– Mulţi au uitat iar alţii n-au ştiut niciodată: cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu ţările dezvoltate, în 1989?

– În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa. Exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare; autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi Bucureşti erau patente germane; avioanele
ROMBAC erau cumpărate de la englezi; locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian; la Reşiţa se fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania; Centrala nucleară de la Cernavodă pro­ve­nea din Canada. Putem spune, şi nu suntem nostal­gici, că începusem să ne integrăm acceptabil cu eco­no­miile mari ale lumii. România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar do­uă ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi aerospaţială.

– În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un „morman de fiare vechi“. Ce am avut şi ce am pierdut în ultimii 25 de ani, domnule ministru?
– A fost cea mai nefericită declaraţie de politician de după 1989, care ne urmăreşte până azi. Referin­du-se la industrie, că e „de dat la fier vechi“, fostul prim-ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani. Ale cui in­terese le-a servit această etichetă? Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii: România producea 14 milioane de tone de oţel în 1985; azi – doar 3 milioane; producea 400.000 tone de aluminiu în anul 2000, o prelungire surprinzătoare a succesului din timpul dictaturii; azi pro­duce pe jumătate. Eram recunoscuţi ca buni cons­tructori de motoare electrice şi produceam, în 1980, 19 milioane de kilowaţi, faţă de 700.000 kilowaţi în prezent; ieşeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare ( în 1980); nici unul azi. Ieşeau 71.000 de tractoare; nici unul azi (am construit fabrici de trac­toa­re în Egipt şi Iran, care funcţionează şi acum, în timp ce în România au murit). Fabricam 600 de va­goa­­ne de pasageri pe an (în 1984); azi – nici unul. Cât des­pre vagoanele de marfă, construiam 14.000 de bu­căţi pe an; azi – abia 800 (cel puţin 100.000 vagoane de marfă au fost tăiate şi vândute la fier vechi în ulti­mii ani). În fine, produceam 144 de nave de tonaje di­ferite; azi, după cum se ştie, nu mai producem nici una. Sticlăria e prăbuşită. Săpunul a dispărut. De altfel, po­tri­vit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost ex­por­tate 50 de milioane de tone de „fier vechi“, „de­şe­uri“ de cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro! Am exportat lemn brut, în va­loare de peste 8 miliarde de euro, şi alte produse bru­te (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în Ro­mâ­nia ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de mun­că!

– Ameţitoare cifre! Cum stau lucrurile în dome­niul petrolului?
– Iată situaţia, la zi, în domeniul petrolului: Ro­mâ­nia producea 13 milioane de tone de petrol în 1970; azi – numai... 6 milioane! Suspect. Cineva nu rapor­tea­ză corect. Nu am nici o încredere în această cifră atât timp cât nu ştiu dacă toate sondele au contor. Au contor, domnilor? Trebuie să plătească redevenţe la tona de ţiţei brut, dar dacă scoţi 8-10 milioane de tone şi raportezi numai 6, cu cât păgubeşti statul? Petrolul se scoate mult şi se rafinează în alte ţări. De aici, de­du­ceţi consecinţele: înainte de 1989 produceam 8,5 milioane de tone de motorină, azi producem doar 2 milioane; produceam 10 milioane de tone de păcură, azi nu mai producem nimic. Produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale, azi – nimic! Pe de altă parte, aţi observat că nici distribuţia gazelor nu mai este a noas­tră... Cine măsoară producţia?... Cine măsoară distri­bu­ţia?...

– După 1990 s-a schimbat peisajul industrial. S-a creat o falie între marea şi mica industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen?

– Au venit „sfaturi“ de la competitorii noştri euro­peni: „ ...faceţi IMM-uri, daţi afară muncitorii din marile uzine; închideţi ma­mu­ţii industriali; produceţi componente, nu pro­duse integrale; faceţi cabluri, radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare“. Parcă intenţionat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspiraţiei. UE a fost creată pe baza comunităţii economice a Cărbunelui şi Oţelului. Deci România nu putea să intre în grila europeană cu industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A trebuit „lichidată“ – ca un „bonus“ pentru admiterea în UE!

– Care au fost primele mari greşeli istorice ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful naţional?

– Prima a fost restituirea „părţilor sociale“ – o privatizare pe bani adevăraţi, începută, surprinzător, de Ceauşescu. FSN-ul a restituit aceşti bani pentru a cumpăra bunăvoinţa oamenilor chiar cu banii lor! Această măsură antieconomică, din cauza căreia fa­bricile şi uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetăţenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor; a fost o renaţio­nali­zare a unei părţi a capitalului social, destinată ulterior şi cedării controlului economiei către interese de grup, mai ales străine.
A doua mare eroare a fost „privatizarea de masă“, fără proceduri şi fără reguli de protecţie a acţionarilor minoritari. Viitoarele certifi­ca­te de acţio­nar au fost cumpărate pe nimic, de cei care ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se priva­ti­zează numai 30% din capitalul societăţilor comerciale, lăsându-se de înţeles că vor mai primi şi restul de 70% în viitor, care viitor nu a mai sosit nici azi, în 2014... S-a anunţat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială şi socie­tăţile externe de consultanţă, care au dictat, şi gu­vernele au promovat controlul total, fără luptă şi fără nici un câştig, asupra întregii economii. Practic eco­nomia naţională a fost oferită pe tavă, fără nici o logică şi fără a se spune, cel puţin, că este cadou sau pradă de război, celor care, chipurile, au făcut lobby pen­tru integrarea României în UE.

– Vă rog să continuaţi descrierea peisajului eco­no­mic românesc de azi, la 25 de ani de la răs­tur­narea „dictaturii de dezvoltare“.

– A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecţii, tricotaje (filaturi, ţesătorii, fabrici de stofă şi postavuri, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, toate concepute într-un sistem integrat); a fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr, fabri­cile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.); nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi a vop­selelor, a medicamentelor, din sectorul construc­ţiilor de maşini, al exploatărilor miniere de feroase şi nefe­roase, de cărbune etc.; S-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare. Au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări etc. Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulve­ri­zată. România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante teh­nice, legume etc. A fost distrus, aproape în totali­tate, sistemul de irigaţii, construit prin îndatorarea dureroasă la Banca Mondială, pentru a cărei plată românii au contribuit zeci de ani. Au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de în­diguiri şi desecări, dar şi cele de irigaţii în curs (ca­na­lul Siret-Dunăre sau Bucureşti-Dunăre). Întreaga economie naţională a fost pur şi simplu pulverizată şi lăsată fără nici o logică structurală!

– Care sunt consecinţele asupra populaţiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parcă dintr-un film SF?

– Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaţionalelor care controlează industria, agri­cul­tura, transporturile, construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi promovează regle­men­tări legale în interes propriu. Românilor le-au rămas întreprinderile mici şi mijlocii – de fapt, microîn­tre­prin­derile. (Dintre cele aproximativ 500.000 înregis­trate, peste 200.000 nu au nici un angajat!) Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă (avem şi industrie de subzistenţă, nu doar agricultură!) şi construcţii şi transporturi şi alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă şi durabilă. Nimic nu este mai durabil decât subzistenţa, aceasta este stra­tegia noastră naţională, după ce am făcut praf marile companii. Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării, cât şi pe celelalte pieţe ale muncii, unde lucrează români. Nici după 25 de ani, clasa politică – veritabil detaşament al legiunii străine, ter­minatorul României moderne – nu a realizat importanţa unei reglementări prin care salariaţii să-şi investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de impozite şi contribuţii.

– A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Vic­toria, de un proiect minimal, coerent, de dezvol­tare?

– Fireşte că nu a existat! Zi de zi guvernele şi clasa politică s-au ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească nici un sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de compe­ti­ti­vitate. „Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea!“ – acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunţat a fost un program de... neguver­nare.

– Care sunt predicţiile Dvs. pentru următorii 25 de ani din viaţa economică a României?

– Dacă şi în următoarele două decenii şi jumătate guvernul nu va putea să cumpere, din bani proprii, de 1 milion de lei piramidon, vaccinuri sau aspirină din producţia internă, fără avizul FMI sau al Comisiei Europene, România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic.


Autor: prof. dr. CONSTANTIN CIUTACU
fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române